DIY – Detergent natural pentru masina de spalat

Pentru ca vreau sa ma iubiti forever, ma tin de cuvant si vin cu reteta de detergent de rufe pentru masina de spalat super simplu de realizat in casa. De fapt doua retete.

Ingredientele pe care urmeaza sa le insir sunt mai la indemana decat credeti si se regasesc in majoritatea detergentilor de pe piata, fie ca vorbim despre cei conventionali sufocati de chimicale, fie in detergentii ecologici mai putin accesibili buzunarului. De obicei pe piata pe langa un detergent mai cumparati imaginea, ambalajul, analizele, investia lor in reclama, pret de raft, adaosul intermedialor, etc. Of of!

Va incurajez sa incercati sa va pregatiti propriul detergent. Este un mod simplu de a salva bani si mai ales de a oferi familiei o alternativa sanatoasa. Tot procesul este simplu si ieftin. Daca pregatiti o cantitate mai mare, cateva luni nu veti avea nici o bataie de cap.

Pentru hainele bebelusilor ar fi recomandat sa nu folositi nicio aroma. Totusi, daca sunteti invatati cu detergenti parfumati, puteti alege uleiul esential de lavanda. Din punctul meu de vedere nimic nu poate mirosi mai frumos decat pielea unui bebelus, insa nu toti imi impartasesc punctul de vedere.  Alte optiuni de arome naturale care se simt ceva vreme pe haine sunt: menta, eucalipt, lemongrass, citronella, cimbru( nu as fi crezut niciodata cat de bine miroase pe haine cel din urma). Sunt si cateva uleiuri esentiale care probabil ar pata hainele( scortisoara, cuisoarele, vetiverul – personal nu am curaj sa incerc)

In marea de comoditate in care ma scald uneori, mi se pare mai practic, rapid si simplu de pregatit reteta pudra.

Detergent pudra:
250 gr percarbonat de sodiu
250 gr soda de rufe( calcinata – Na2CO3)
250 gr bicarbonat de sodiu (NaHCO3)
cca 250 gr sapun rufe ras cat mai marunt
Optional: 10- 15 ml ulei esential

Se amesteca toate ingredientele intr-un vas pana se omogenizeaza. Se adauga cca 30 gr la o spalare. Pentru haine mai murdare, patate sau apa foarte dura se adauga o cantitate mai mare (intre 60-70 gr). La un program de 40 minute al masinii de spalat si temperatura de 40 grade Celsius a apei, sapunul ras se dizolva intotdeauna. Numai este nevoie sa folositi produse anticalcar pentru masina de spalat.

Atentie:

  • depozitati intr-o caserola cu capac sau borcan inchis ermetic. Soda calcinata si percarbonatul de sodiu au efect higroscopic (atrag umiditatea din aer)
  • in timpul procesului folositi manusi de protectie si eventual si o masca. Particulele fine pot fi inhalate cu usurinta

Acest detergent este eficient, natural si usor de pregatit. Recomandat mai ales pentru bebelusi, spalarea scutecelor refolosibile, persoane cu piele foarte sensibila sau atopica.

Detergent lichid:
3,7 l apa (sau decoct de nuci de sapun)
100 gr sapun rufe
10 ml ulei de samburi de gref( nu ulei esential, ci ulei vegetal)
optional: 10 ml ulei esential

Intr-un vas metalic se pune sapunul ras si apa cat sa il acopera( cca 500-700 ml). Se amesteca la foc mic pana se dizolva complet. Intr-un recipient mai mare se adauga cca 3 litri de apa calda, care se amesteca cu sapunul dizolvat. La sfarsit se adauga bicarbonatul de sodiu. Asigurati-va ca detergentul este omogenizat complet. Nu uitati nici de uleiul de gref. Acesta are rol de conservant natural.

Se adauga la fiecare spalare cate jumatate de ceasca de detergent. Pentru rufe mai murdare, se poate adauga o ceasca intreaga. Ceasca cu detergent o puteti pune si direct peste haine. La masina de spalat cu incarcare verticala e chiar mai usor.

Atentie: reteta indica bicarbonat de sodiu, NU soda calcinata.

 

Hai spor! 🙂

 

Ce ar trebui sa contina un ulei de plaja natural

si ce NU.

In timp ce dioxidul de titan sau oxidul de zinc sunt recunoscute pentru  proprietatiile de ecran solar total, ele  nu sunt  100% naturale in adevaratul sens al cuvantului. Studii demonstreaza ca ar contine si compusi chimici. Dar ne putem bucura de un ulei realizat in casa fara nici unul din cele  doua pulberi amintite?

Uleiul din samburi de zmprotectie naturala copiieura rosie ofera un spectru mare de  protectie. Din lecturile mele se pare ca acesta se numara printre uleiurile care ofera cel mai bun factor de protectie UVA si UVB. Acesta  contine un nivel extrem de ridicat de alfa si vitamina E, vitamina A, omega -3, omega -6  si acizi grasi.  Unele surse au declarat ca FPS poate ajunge pana la 50.  Cu toate acestea, chiar daca informatiile sunt corecte nimeni nu specifica cat la % ar trebui sa contina un ulei pentru o anumita protectie.

Alte uleiuri recunoscute pentru proprietatile SPF:

  1. Uleiul de canepa: spf 6
  2. Uleiul  de macadamia spf 6
  3. Uleiurile de  susan, jojoba si untul de shea, unt de cacao nedozodorizat 4
  4. uleiul de cocos spf 2
  5. Uleiul de catina si  cel de seminte  de morcov…dar cat?
Simt nevoia din nou sa subliniez faptul ca nivelul de SPF indicat poate fi extrem de variabil,  in functie de cum si cat de multe ingrediente sunt folosite.
De stiut: daca omogenizati mai multe uleiuri, indicele de protectie solara nu se cumuleaza.
  • DAR, ce ar trebui sa lipseasca cu desavarsire dintr-un ulei de plaja?
As spune PAS uleiurile esentiale cu efect fototoxic( portocale. lamaie, bergamont, lime,  gref, alte citrice). Asa ca atentie  ce cumparati. Un producator care ar adauga citrice in uleiul de masaj sau plaja mi-ar ridica serioase semne de intrebare in privinta informatiilor care le detine. Sau meticulozitatea cu care isi pregateste retetele.
As spune PAS colorantilor, aromelor sintetice si  sticlelor/recipientelor transparente.  Da,exact..a  sticlelor transparente. De ce credeti ca uleiurile fie vegetale,  fie esentiale vin ambalate in sticle fumurii sau opace? Pentru ca asa isi pot pastra mai bine calitatiile si proprietatiile intacte.
Citeste si:

DIY – Lotiune solara SPF 30

Ingrspf gradeediente:
85 gr ulei nerafinat susan
56 gr unt de cacao nerafinat
28 gr ceara galbena bio
140 ml apa distilata
30 gr oxid de zinc
4 capsule vitamina E
De ce mai aveti nevoie:

  • un vas cu  fund dublu sau unul improvizat
  • tel
  • recipient cu capac(dupa ce il curat cu alcool il tin si deasupra aburului)
Cum procedez:
  1. Umpleti boilerul pana la jumatate cu apa si lasati flacara la mediu
  2. topiti ceara, unt de cacao si uleiul de susan pana la lichefiere
  3. Luati vasul de pe foc si adaugati apa distilata treptat amestecand incontinuu cu telul. Apoi spargeti capsulele de vitamina E si amestecati pana compozitia se ingroasa.
  4. Adaugati oxidul de zinc si amestecati pana se omogenizeaza.
  5. Lasati compozitia sa se raceasca complet inainte de a o transfera in recipentul cu capac.
  6. Depozitati la frigider lotiunea intre aplicari.
O puteti scoate afara din frigider cu 10-15 minute inainte de aplicare. Ceara din compozitie are efect impermeabil.
Recomand sa nu cumparati astfel de lotiuni.  Apa din compozitie poate dezvolta bacterii la temperaturile necorespunzatoare din timpul transportului.

SPF 100 de doua ori mai bun decat SPF 50?

SPF ( factorul de protectie solara) se refera la abilitatea filtrului de protectie de a bloca razele ultravioletprotectie solarasabile pentru distrugeri profunde ale pielii.  Atat razele ultraviolete A cat si B contribuie la sporirea riscului de cancer al pielii.
Este vorba de o metoda de a masura timpul necesar unei persoane de a suferi arsuri solare neprotejat de filtru vs. timpul necesar pentru a se produce arsurile in cazul in care pielea este protejata.
Potrivit purtatorului de cuvant al Academiei de Dermatologiei Americane, dermatologul din Florida, Dr. James M. Spencer, SPF nu este un indicator relevant pentru consumator deoarece desi ar parea logic ca SPF 30 sa fie de 2 mai puternic decat SPF 15, nu este asa.
Potrivit dr Spencer un produs cu SPF 15, blocheaza aproximativ 94%  din razele ultraviolete in vreme ce un produs cu SPF 30 blocheaza aproximativ 97% dintre aceleasi raze iar factorul 45 – 98%. Mai departe de atat devine caraghios.
Filtrele de protectie cu indicator mai mare, protejeaza doar putin mai mult dar niciunul nu atinge o protectie de 100%.
Dr Spencer spune ca filtrele de protectie cu SPF 15 sunt suficiente atat timp cat sunt folosite corespunzator dar el recomanda pacientilor sai SPF 30 deoarece putini oameni folosesc cantitatea corecta si la frecventa necesara aceste produse.

10 ingrediente de evitat in cremele solare

1. Oxibenzonsuna (Oxybenzone): este un compus organic derivat al benzofenonei (benzofenona-3) si este frecvent intalnita in cremele destinate protectiei solare, fiind un absorbant pentru razele UVB si UVA. Aceasta substanta chimica ajuta alte chimicale din compozitia cremei sa se absoarba mai repede in piele. De indata ce a intrat in piele poate avea efect fotosensibilizant (pielea devine sensibila la lumina). Fotosensibilitatea se poate manifesta prin…citeste mai departe aici

2. Octyl methoxycinnamate  sau octinoxatul este un compus organic regasit in componenta cremelor de protectie solara sau a balsamurilor de buze.

Octinoxatul este unul din cele mai comune ingrediente care se gasesc in cremele de protectie cu chimicale. Se absoarbe repede in piele si ajuta la o mai buna absorbtie a celorlalte ingrediente. Reactiile alergice nu sunt un efect comun al expunerii la octinoxat, insa dereglarile hormonale da…citeste mai departe aici 

3. Retinyl Palmitate (Vitamina A Palmitate): la fel ca si vitamina A pe care o mancam, retinyl palmitate este un antioxidant. Ca ingredient in lotiunile solare, rolul sau este sa imbunatateasca performanta produsului impotriva efectului de imbatranire de la expunerea la razele UV. Totusi, anumite forme de vitamina A care se gasesc in lotiunile solare – de exemplu retinyl palmitate, o combinatie de retinol (vitamina A) si acid palmitic, un ingredient provenit din plante tropicale precum palmierul sau cocosul – pot fi un motiv de ingrijorare. Citeste mai departe aici

4. Homosalate: Acest ingredient care absoarbe razele ultraviolete (UV) ajuta ca protectia solara sa patrunda in piele. Odata ce ingredientul este absorbit, homosalatul se acumuleaza in corp mai repede decat il putem elimina, devine toxic si deregleaza hormonii.

5. Octocrylen: Atunci cand acest compus chimic este expus la lumina UV, absoarbe razele si produce radicali de oxigen care pot distruge celulele si cauza mutatii. Este absorbit usor de piele si se poate acumula in corp in cantitati mari. In plus, poate fi toxic pentru mediul inconjurator.

6. Parabeni (conservanti): Asociati atat cu efecte adverse acute, cat si cronice, parabenii (butyl-, ethyl-, methyl- si propyl-) pot induce reactii alergice si dereglari hormonale si pot afecta, prin toxicitate, dezvoltarea si reproducerea. Unele studii sustin ca  butylparabenul nu este carcinogen in soareci si sobolani, insa exista suspiciuni ca parabenii si alte substante chimice din cosmeticele pentru axila pot contribui la cresterea numarului de cazuri de cancer mamar.

7. Fragrance (aroma sintetica): Bineinteles ca aromele de cocos, pepene sau corcoduse :)) va dau impresia ca mirositi ca o plaja tropicala din paradis. Defapt aroma este una sintetica si nesanatoasa, asa ca haideti inapoi pe plaja autohtona. Aceste arome nu sunt mentionate in lista de ingrediente (mai mult decat Fragrance) si contin substante chimice toxice ca si diethyl phtalate. Fragrance – aroma sintetica – a fost asociata cu alergii, dermatite si probleme respiratorii. Pielea voastra miroase minunat, asta daca v-ati intrebat vreodata cum miroase inainte de a parfuma tot in jurul vostru (corpul, hainele, lenjeria, incaperile, vasele de toaleta…cocktail de arome…sintetice).

8. EDTA – Pe tot mai multe etichete gasesc scris la vedere „paraben free”  Asta este foarte bine. Oamenii se informeaza tot mai mult si pentru ca au ales sa foloseasca produse fara parabeni, tot mai multi producatori renunta la ei. Iata un pas inainte…Si totusi…

Ceea ce nu stiati este ca si chelatorii, precum Tetrasodium EDTA sau disodium EDTA sunt folositi tot pe post de conservanti. Citeste mai departe aici

9. Repelent insecte & Sunscreen – aceasta idee este chiar buna. Un produs 2 in 1. Insa, stiati ca repelente de insecte din comert cu chimicale contin DEET?  Aici sunt niste riscuri care merita sa le luati in considerare. DEET este un insecticid care provoaca iritatii oculare, prurit cutanat, chiar si afectiuni neurologice cand esti expus la o concentratie mare. Atentie si la aromele din uleiuri esentiale. Multe dintre ele au efect fotosensibilizant sau chiar dermocaustic. Va recomand sa alegeti protectie solara fara aroma.

10. Nanoparticule in spray-uri, aerosoli sau pudre solare: chiar si producatori recomanda o atentie sporita la aplicarea spray-urilor sau aerosoliilor pentru protectie solara Daca nanoparticulele de oxid de zinc sau dioxid de zinc sunt cosiderate sigure pe piele nu putem spune acelasi lucru daca ele sunt ingerate / inspirate direct in plamani. Pot provoca afectiuni grave organelor interne.

Mai puteti citi si despre:

  1. Ce ar trebui sa contina un ulei/crema solara
  2. Reteta lotiune solara SPF 30
  3. SPF 100 de doua ori mai bun decat SPF 50?

In magazin puteti cumpara protectie solara naturala si sanatoasa:

Inainte: Protectie solara SPF 30 
Dupa: Solutie dupa plaja Cool OFF

Surse:

1. What Not to Bring on Vacation, Environmental Working Group.
2. Oxybenzone, Environmental Working Group.
3. Fragrances, Environmental Working Group.
4. Don’t Spray Sunscreens on Kids, At Least for Now, Consumer Reports.
5. Guide to Bug Repellents: Repellent Chemicals, Environmental Working Group.
6. Would it be better to use a product that combines insect repellent and sunscreen, or use two separate products?Skin Cancer Foundation.

Detergent de rufe homemade pentru masina de spalat

Pentru ca vreau sa ma iubiti forever, ma tin de cuvant si vin cu reteta pentru detergent de rufe pentru masina de spalat super simplu … de fapt doua retete.

Ingredientele pe care urmeaza sa le insir sunt mai la indemana decat credeti si se regasesc in majoritatea detergentilor de pe piata, fie ca vorbim despre cei conventionali sufocati de chimicale, fie in detergentii ecologici mai putin accesibili buzunarului. De obicei pe piata pe langa un detergent mai cumparati imaginea, ambalajul, analizele, investia lor in reclama, pret de raft, adaosul intermediarilor, etc.

Va incurajez sa incercati sa va pregatiti propriul detergent. Este un mod simplu de a salva bani si mai ales de a oferi familiei o alternativa sanatoasa. Tot procesul este simplu si ieftin. Daca pregatiti o cantitate mai mare, cateva luni nu veti avea nici o bataie de cap.

Pentru hainele bebelusilor ar fi recomandat sa nu folositi nicio aroma. Totusi, daca sunteti invatati cu detergenti parfumati, puteti alege uleiul esential de lavanda. Din punctul meu de vedere nimic nu poate mirosi mai frumos decat pielea unui bebelus, insa nu toti imi impartasesc punctul de vedere.  Alte optiuni de arome naturale care se simt ceva vreme pe haine sunt: menta, eucalipt, lemongrass, citronella, cimbru( nu as fi crezut niciodata cat de bine miroase pe haine cel din urma). Sunt si cateva uleiuri esentiale care probabil ar pata hainele( scortisoara, cuisoarele, vetiverul – personal nu am curaj sa incerc)

In marea de comoditate in care ma scald uneori, mi se pare mai practic, rapid si simplu de pregatit reteta pudra.

Detergent pudra:
250 gr percarbonat de sodiu
250 gr soda de rufe( calcinata – Na2CO3)
250 gr bicarbonat de sodiu (NaHCO3)
cca 250 gr sapun rufe ras cat mai marunt

Optional: 10- 15 ml ulei esential

Se amesteca toate ingredientele intr-un vas pana se omogenizeaza. Se adauga cca 30 gr la o spalare. Pentru haine mai murdare, patate sau apa foarte dura se adauga o cantitate mai mare( intre 60-70 gr). La un program de 40 minute al masinii de spalat si temperatura de 40 grade Celsius a apei, sapunul ras se dizolva intotdeauna. Numai este nevoie sa folositi produse anticalcar pentru masina de spalat.

Atentie:

  • depozitati intr-o caserola cu capac sau borcan inchis ermetic. Soda calcinata si percarbonatul de sodiu au efect higroscopic( atrag umiditatea din aer)
  • in timpul procesului folositi manusi de protectie.

Acest detergent este eficient, natural si usor de pregatit. Recomandat mai ales pentru bebelusi, spalarea scutecelor refolosibile, persoane cu piele foarte sensibila sau atopica.

Nota bene: acum puteti gasi aceste ingrediente intr-un singur produs si in magazinul Luthelo. Mai ramane doar sa amestecati cu sapun de rufe ras si ulei esential (optional)

Detergent lichid:
3,7 l apa( sau decoct de nuci de sapun)
100 gr sapun rufe
250 gr bicarbonat de sodiu
10 ml ulei de samburi de gref( nu ulei esential, ci ulei vegetal)
optional: 10 ml ulei esential

Intr-un vas metalic se pune sapunul ras si apa cat sa il acopera( cca 500-700 ml). Se amesteca la foc mic pana se dizolva complet. Intr-un recipient mai mare se adauga cca 3 litri de apa calda, care se amesteca cu sapunul dizolvat. La sfarsit se adauga bicarbonatul de sodiu. Asigurati-va ca detergentul este omogenizat complet. Nu uitati nici de uleiul de gref. Acesta are rol de conservant natural.

Se adauga la fiecare spalare cate jumatate de ceasca de detergent. Pentru rufe mai murdare, se poate adauga o ceasca intreaga.

Atentie: reteta indica bicarbonat de sodiu, NU soda calcinata.

Untul de cocos si ingrijirea cavitatii bucale

Pentru cei ce sununt-de-shea-purt pasionati de ingrijirea naturala a corpului, nu mai e un secret ca uleiul de cocos este potrivit  pentru adulti, bebelusi si copii deopotriva si se utilizeaza pentru ingrijirea pielii si a parului.
Uleiul de cocos nu doar hraneste si catifeleaza pielea, ci lasa si o aroma placuta specifica datorita faptului ca nu este dezodorizat pastrand intact parfumul exotic de nuca de cocos.
Datorita continutului bogat in acid lauric (49,56%), este ideal pentru piele uscata, aspra, descuamata sau expusa excesiv razelor solare, precum si in masti capilare pentru parul uscat, cret, rebel sau deteriorat.
Uleiul de cocos este un minunat ingredient in sapunuri, scruburi, uleiuri de masaj, deodorante si balsamuri de buze preparate acasa.
  • De astazi il veti gasi si in magazin, intr-un recipient prietenos cu mediul si capac de aluminiu: AICI
  • Este un ingredient important pentru fabricarea in casa a sapunurilor naturale, pentru ca amplifica efectul spumant si de curatare al acestora si le confera finete.
  • Ceea ce putine site-uri care promoveaza uleiul de cocos spun, este faptul ca, este un ingredient important si pentru ingrijirea orala, pentru realizarea pastelor de dinti homemade.
  • Si, pentru ca de multe ori am fost intrebata despre alternative naturale, homemade la pasta de dinti din comert iata cateva retete DIY ce va vor ajuta:
1. Pasta pentru dinti si gingi sensibile:
  • 50 gr argila alba
  • 50 ml glicerina vegetala
  • 15 pic ulei esential menta
  • 15 pic ulei esential cuisoare
Se amesteca bine ingredientele si se depoziteaza intr-un recipient cu capac.
 
2. Pasta de dinti pentru respiratie placuta:
  • 3 lingurite bicarbonat de sodiu
  • 2 lingurite ulei de cocos
  • 20-25 pic ulei esential de menta
Se amesteca pana se omogenizeaza. Adaugati treptat picaturile pana la gradul de aroma dorit. Se depoziteaza intr-un recipient inchis la culoare cu capac.
3. Pasta de dinti pentru cicatrizarea ranilor:
  • 50 gr argila alba
  • 50 gr bicarbonat de sodiu
  • 1/3 lingurita sare de mare fina
  • 8 picaturi de ulei esential de Tea tree
  • 8 picaturi de ulei esential de lavanda
  • 8 picaturi de ulei esential de cimbru
  • 50 gr glicerina vegetala
Se amesteca pana se omogenizeaza. Adaugati treptat picaturile pana la gradul de aroma dorit. Se depoziteaza intr-un recipient inchis la culoare cu capac.
4. Pasta de dinti cu efect de albire:
  • 6 lingurite de bicarbonat
  • 1/3 lingurita de sare mare fina
  • 4 lingurite glicerina vegetala
  • 4 picaturi de tinctura de propolis
Se amesteca pana se omogenizeaza. Adaugati treptat picaturile pana la gradul de aroma dorit. Se depoziteaza intr-un recipient inchis la culoare cu capac.

Rewiew Sampoane solide – Luthelo

Natura m-a inzestrat cu un par de care nu pot spune ca am fost vreodata nemultumita: negru, ondulat, des, stralucitor, moale, creste repede. Cel putin asa a fost in copilarie, cand ma spala bunica cu sapun de casa si apa de ploaie. Apoi cand am mai crescut am inceput sa descopar spuma pentru par, ceara, sampoanele fel de fel care la prima spalare ma faceau sa spun WOW si la urmatoarele pas…Laura

Deja e inutil sa adaug cum in timp au inceput sa apara varfurile „coada-de-matura”, pe urma stralucirea incepuse sa cam paleasca, parul devenea din ce in ce mai uscat, greu de descalcit si cu din ce in ce mai multa „jertfa” ramasa pe perie. Cat despre matreata – aveam abonament la cea mai tare optiune, care aparea imediat dupa spalare. Dupa ce l-am cunoscut pe sotul meu (mare iubitor de motociclete) si incepusem sa ma plimb si eu pe motocicleta, situatia a devenit chiar critica. Stiu ca suna fain, ca o scena desprinsa din filme, poate da bine in poze, dar…. a-ti lasa pletele sa falfaie in vant de sub casca (pe care o scoti si o indesi pe cap de o suta de ori) e… cea mai proasta idee posibila privind sanatatea parului. Par mai incalcit decat dupa turele pe motocicleta nu am avut nicicand :)) (Off-topic: Amatoarelor de motociclete le recomand cu caldura impletirea parului, iar cand e posibil sa fie tinut sub geaca/ haine, sa nu il falfaie vantul).

Mastile naturale cu uleiuri deja nu prea mai ajutau, simteam ca ard gazul de pomana. La fiecare pieptanare scoteam cate un pumn de par, stiam si eu ca nu e bine si ca trebuie sa fac ceva.

Cand intr-un final m-am hotarat sa trec pe sampon solid, stiam ca voi avea de furca pentru ca mai incercasem de vreo 2 ori si o lasasem balta rapid din cauza perioadei de acomodare. Totusi, de data asta eram hotarata sa nu renunt, fie ce-o fi. Asa ca am comandat „Neem matreata” si m-am pus pe treaba.

– Acomodarea. Evident, dupa prima spalare parul a ramas usor imbacsit, sau mai bine zis, suficient de imbacsit incat sa nu il pot descalci usor, iar pe perie ramanea un reziduu albicios. Stiam deja de „sevrajul” care ma asteapta si de ramasitele minerale de la apa dura, nicio surpriza pentru mine. A 2-a zi m-am spalat din nou pe cap, doar ca de data asta am folosit la clatire apa + otet. A fost mult mai bine. Am continuat in aceeasi maniera si am pastrat clatirea cu otet de la final, cu rabdare si speranta ca parul se va acomoda cat mai repede. In timp, parca a inceput sa fie mai bine. Totusi, de multe ori nu reuseam sa ma clatesc bine si simteam parul unsuros si imbacsit in anumite zone ale capului, mai ales in crestet. Se simtea si la spalat ca nu „scartaie” de curat. Am rezolvat problema cand am realizat ca asta se intampla pentru ca parul meu fiind destul de des, samponul nu reusea sa patrunda bine peste tot sa il curete si mai apoi sa se si clateasca eficient. Ce am facut? L-am impartit in 2 si l-am spalat asa, pe bucati. No more problems de atunci.

– Frecventa spalarii: Nu am avut un par gras; mereu l-am spalat la 5-6 zile, asa ca am continuat cu acelasi interval ca si inainte.

– Matreata: De cand cu toate minunile de sampoane din comert, matreata mea incepuse s-o ia razna. Nici nu mi se usca bine parul ca deja incepeau sa se vada cojitele pe scalp. Dupa 1 an de sampon solid nu am scapat complet de matreata, dar s-a redus mult, apare mai greusi nu mai am mancarimi puternice ca inainte. In plus am observat ca matreata depinde foarte mult de nivelul de stres si de alimentatie. Ma credeti sau nu, in perioadele cand nu mananc produse cu zahar rafinat, scalpul meu e muuuult mai hidratat, la fel si pielea de pe fata/ corp.

– Stralucire: DAAAAA! Dupa 2-3 luni de sampon solid si dupa ce am scapat de acomodare, am remarcat ca parul straluceste si e o stralucire naturala, de par hidratat, sanatos, care vine „din interior”. Nu e stralucirea aceea artificiala de „silicon” pe care o dadeau sampoanele dupa primele 2-3 spalari.

– Alte „tratamente”: Inainte foloseam masti cu uleiuri, ou, etc. iar la final balsam. Acum nu mai am timp sau chef de ele. De vreun an nu mi-am mai facut masti. O singura data am pus ulei de masline pe par (nici nu mai stiu de ce), suficient cat sa nu-mi mai trebuiasca, deoarece samponul solid e destul de bland si scoate foarte greu uleiurile vascoase din par. Chiar daca am renuntat la mastile pe care inainte le faceam saptamanal, parul meu nici nu da semne ca ar avea nevoie de asa ceva pentru ca ramane foarte hidratat. Timp economisit 😀 Singurul „balsam” e otetul din apa de clatire, care imi descalceste minunat parul si il face foarte usor de pieptanat.

– Apa dura vs apa demineralizata: Ei bine, ma apuca pe mine intr-o zi de vara cu ploaie torentiala sa ies afara de nebuna cu 2 bidoane de 10 sa le umplu. Am fiert + strecurat apa de ploaie si am folosit-o la spalat si clatit parul, in lighean, cum ma spala bunica mea cand eram mica. Am fost uimita de rezultat, topaiam de bucurie. Samponul a facut MUUUUUUULTA spuma, a curatat parul perfect, s-a clatit perfect si nu a mai fost nevoie de otet la final. Apoi, cu o seara inainte de cununia civila, de stres sa nu cumva sa nu mi se clateasca bine parul, am cumparat apa demineralizata si am folosit-o in aceeasi maniera, cu acelasi rezultat. Asadar, apa dedurizata e o minune in combinatie cu samponelul solid. Cine are apa „moale” la chiuveta e norocos cu carul!

– Caderea parului: Cum spuneam, incepusem sa raman cu destul de mult par in perie  si la spalat. Mai ales dupa ce ma scarpinam din cauza matretei. Uf, nu exagerez dar depaseam lejer cele 100 de fire pe zi. Cam la 9-10 luni de cand am tercut pe sampon solid s-a redus si caderea parului. Vizibil. La sotul meu, s-a intamplat asta de la prima spalare. La mine mai incet, dar sigur.

– Regenerarea: Am sute de firicele noi care prind din urma. Am avut mereu parul des, dar acum e mai des ca oricand. Si procesul de regenerare e mai mult decat vizibil, uneori nu stiu cum sa mai „cumintesc” firicelele noi :))

– Sampon clasic: Din decembrie 2014 nu am mai folosit decat o data sampon solid, prin vara, pentru ca il uitasem pe al meu acasa si a trebuit sa imprumut „de-o spalare” de la o prietena. Rezultatul a fost dezastru: Par umflat, electrizat, lipsit de stralucire, incalcit de-am rupt un pieptene in el. Thanks, but no thanks.

– Ce am folosit? Neem matreata, Gingi si de 2-3 ori Ghrassoul-ul sotului. Nu am folosit deloc Magia Verde, dar acesta e preferatul mamei pentru ca ii face parul fin sa se aranjeze mult mai bine. Toate observatiile de mai jos sunt subiective si sunt bazate pe experienta mea si a familiei 😛

Neem: – hidrateaza si hraneste foarte bine, cel mai bine dintre toate. Spuma e mai putina si se formeaza mai greu. Se clateste mai greu din par decat celelalte. Din cauza ca face spuma mai greu, se consuma ceva mai repede. Totusi, pentru ca efectul hidratant nu e deloc de neglijat, prefer sa il alternez cu Gingi.

Gingi: – face foarte multa spuma. Curata foarte bine. Hidrateaza mai putin decat neem, insa nu usuca parul. Se consuma mai greu decat neem.

Ghrassoul: – la sotul meu a avut un efect puternic impotriva caderii parului. Face multa spuma, curata foarte bine, cel mai bine dintre toate, as spune. E un fel de „clarifying shampoo” natural. Totusi, nu il recomand pentru parul cret-uscat, pentru ca la mine am observat ca are tendinta de a usca usor varfurile.

Toate: Regenereaza, nu „ard” parul, necesita clatire cu otet daca apa e dura mai ales daca parul e lung/des, se consuma mult mai repede in apa dura si mult mai greu in apa dedurizata. Nu necesita balsam. La unii diferenta poate fi vizibila de la prima spalare (asa a fost la sotul meu), dar la mine majoritatea efectelor benefice au aparut in timp.

Cam astea sunt concluziile dupa mai mult de un an de zile de folosire a sampoanelor solide Luthelo (mai exact din decembrie 2014). Nu am de gand sa ma intorc vreodata la samponul clasic, m-am lamurit in toti acesti ani ce efecte are asupra parului si scalpului. Am molipsit toata familia si toti folosesc si sunt multumiti de rezultate.

Multumim, Luthelo!